luni, 22 noiembrie 2010

Bucuresti.

Raze de soare,pline de caldura ma trezesc din somnul nelinistit si tulburat de zgomotul infernal al rotilor pe sinele de tren.Ce mai conteazA?El mi-a daruit inca o zi plina de speranta,inca o zi in care sa ma bucur in El,inca o zi in care sa traiesc pentru El Zi de toamna si totusi soarele ne zambeste,O zi aglomerata,o zi aurie in Bucuresti.Un Bucuresti uitat,sau nu,aglomerat si grabit.Dupa ce?Vaad oamenii fugind in goana lor dupa ceea ce numesc ei fericire:bani,birouri,servicii,si totusi iluzii pierdute.Dar adevarata fericire?Un Bucuresti creat de El,de intelepciunea Lui si prin iubirea Lui nemarginita.Dar ei?Vreau sa is doreasca sa te caute pe Tine ,sa caute adevarata fericire,implinire.

Un comentariu: