Απολαύστε !

Ştiţi, câteodată nu ştiu cum să mai expim pacea si fericirea ce-o port in mine. Sunt atât de mari, profunde si dese.
Totuşi, aleg să le mai expim prin fapte, să-l inund pe cel de lângă mine, să-l ridic şi să-l provoc.

www.deviantart.com

         
                                TU? Bucuria ta e îndeajuns de mare ca să poată fi oferită?

Ce este omul?

         
      Omul este ceva. Ceva măreț, ceva plin de viață, ceva minunat, ceva de nedescris.
   

www.deviantart.com

        Ești coroana creațiunii lui Dumnezeu. Ești așa de perfect in ochii Lui, cu siguranță e mândru de tine, de ceea ce a reușit să facă. Dintr-un nimic te-a făcut, din nimic ți-a dat suflare de viață și... și trăiești omule! Ești viu, ești real, ești minunat! Uită-te în oglindă o clipă... privește! Clipești, respiri. Ridică-ți mâna! Cum poți face asta? Cum pot niște oase tari și o minte rece să facă asta? Cum poate mâna ta să facă o mișcare? Minunat esti Tu...Tatăl nostru, atotputernic!








   
               Și acum, bate pasul pe loc...bate, bate! Picioarele tale...se mișcă, pur și simplu se mișcă! Mă întorceam într-o zi de la școală, eram singură, am început să mă minunez că umblu! Cum pot să umblu? Cum pot picioarele mele să facă pași? Cum merg ele unul și apoi altul, de unde știu ele cum să facă, de unde știu ele cât de lung sau scurt e pasul meu?
     Nu ești o statuie omule! Nu, nu. Ai suflare de viață în tine iar pe lângă toate acestea gândeștete câte mai poți face. Poate ți se pare ceva normal ca mâinile tale să miște, să facă gesturi. Poate ți se pare normal ca picioarele tale să umble, dar glasul tău, dar ochii tăi, dar urechile tale omule? De unde vine glasul tău? Cum poți, pur și simplu să vorbești? Pur și simplu să spui și pe deasupra te și auzi! Auzi si glasul celui de lângă tine, auzi tot omule! Iți deschizi ochii și vezi! Dar ce vezi omule? Vezi măreția? Vezi dragostea? Vezi nădejdea, credința, bunătatea și credincioșia?
       Fi recunoscător omule, ești ceva! Ești viu, nu ești o figurină, nu. Ai în tine ceva, folosește, dezvoltă și creează, bucurăte, zâmbește, dăruiește!

Mai PUTERNIC, mai CURAJOS, mai ÎNŢELEPT

        Astăzi privirea mi-a fost răpită de o imagine cu nişte cuvinte alese, minunate, întăritoare!  

"Eşti mai puternic decât pari, mai curajos decât crezi, mai înţelept decât te consideri tu că eşti. "

     Mă gândeam: "wouuu" . Aşa să fie? Şi bineînţeles,  realitatea s-a înfăţişat înaintea mea şi îmi afirmă acest lucru. De câte ori oare ai reuşit să faci mai multe decât ai crezut că poţi face? De câte ori oare ţi-ai demonstrat singur curajul trecând peste anumite obstacole şi de câte ori oare ai dat dovadă de înţelepciune fără ca pe moment să realizezi bogăţia cuvintelor pe care le-ai rostit?
     Adevărul e că, deobicei, preferăm să rămânem in comoditatea noastră şi dacă s-ar putea, să hibernăm acolo, în adâncimea ei fară să luptăm, fără să ne străduim să devenim mai mult decât suntem. Cred că putem fi mai mult decât astăzi, mult mai mult, mult mai puternici, mult mai curajoşi, mult mai înţelepţi, calităţi care nu le obţinem cu uşurinţă doar luptând! Luptând pentru ceea ce cu adevărat ne dorim, astfel dând dovadă de puternicia noastră, agăţându-ne de scopul nostru si rămânând acolo, orice ar fi. Desigur se prea poate ca obstacolele să apară înaintea noastră dar, suntem curajoşi nu? Nu ne lăsăm nici acum, iar in cele din urmă cineva se poate opune ţie, aruncând săgeţi otrăvitoare asupra ta, cuvinte amărăcioase şi totuşi, am invăţat să fim înţelepţi!
      Pot fi mai puternică decât unele aparenţe, pot fi mult mai curajoasă decât îndoielile mele şi pot fi plină de înţelepciune, doar să vreau! TU?

Spre nicăieri sau spre orișiunde?

www.deviantart.com

    Trec atâta de repede zilele, orele, minutele, clipele, nici nu îmi dau seama unde zboară. Spre care infinit, care orizonturi? Se îndreaptă spre nicăieri sau spre orișiunde? Oricum, știu că nu mai au cale de întoarcere, ele vor rămâne acolo în negură și poate amintindu-ne de ele vom schița un surâs sau... poate nu se va întâmpla nimic.

   Mai nou, totul se transformă în nimic și nimic în totul. Cum? Foarte simplu. De ce? E vina noastră și numai a noastră. Nu știm să acordăm atenția și timpul cuvenit lucurilor mici de lână noi. Am alerga dacă am putea ca într-un maraton prin viața aceasta. Am fușeri lucrurile mai mereu, într-un timp așa de scurt. Dar oare de asta are nevoie de Dumnzeu? Are nevoie de fușereala noastră sau de ce e mai bun pentru El? Merita Dumnezeu 10 minute, sau tot timpul nostru? Defapt ce e timpul nostru? Doar o alergare, spre un nicăieri sau spre un orișiunde?

   Nu, nu e așa timpul nostru e a lui Dumnzeu, noi suntem ai Lui si beneficiem de harul Său, dar unde e recunoștința noastră? Cum sa îi arătăm mulțumire? Dedicându-I tot mai mult din noi, din timpul nostru, partășiile noastre. Sacrificând pentru lucrăriile Lui, luptând pentru cei care Îi iubește, neîndreptând clepsidra noastră spre nicăieri ci îndreptând-o spre eternitate, o veșnicie, un infinit alături de El.

MULTUMESC!

   

    „ Mulțumesc pentru masă, mulțumesc pentru binecuvântăriile dăruite prin rodul pământului, mulțumesc pentru că m-ai iertat, mulțumesc pentru urare, mulțumesc pentru darul tău, mulțumesc pentru primirea ta, mulțumesc pentru soare, pentru lumină si întuneric, pentru căldură si frig. Mulțmesc pentru incurajare, pentru dragoste, pentru credinciosie, mulțumesc pentru purtare de grijă, pentru protecție, mulțumesc pentru răbdare, pentru viața, mulțumesc pentru locuintă. Mulțumesc pentru suflete de copii ce mă inconjoara, mulțumesc pentru prieteni adevărați, pentru familie si unitate. Mulțumesc pentru înviorare si zâmbete, pace si liniște, mulțumesc pentru învățătură și mustrare, mulțumesc pentru o nouă zi, pentru un nou început, pentru șansa de a trăi, a visa, a  îndeplini.”

    Mergi spre școală, servici sau pur si simplu o scurtă plimbare. Trec zeci poate chiar sute de oameni pe lângă același copilaș, singur, părăsit, cu stomacul înfometat, însetat și cu răni pe corp. Pentru el, ești tu la rând, se îndreaptă spre tine și iți cere un bănuț sau măcar ceva pentru ai ține de foame. Te uiții in ochii lui și vezi inocență, decizi să mergi cu el și să îi cumperi ceva micuțului pentru a mai depăsi o zi. Cu umilință si recunoștiintă te apucă de haină și iți spune “Mulțumesc”. Ești copleșit, te simți împlinit si bucuros, ai reușit să îl faci să zâmbească, ai reusit să îi mai dai o șansă pentru ziua de mâine. Ce poate fi pentru tine mai încurajator decât privirea lui mulțumitoare? Nimic.

     Acum, tu? El sa bucurat de bucata de pâine dăruită, poate singura masă din acea zi. Din nou spun, TU?  Tu te poți numi mulțumitor? Crești in fiecare zi mulțumind?

       Iubesc mulțumirea, iubesc sinceritatea cuvântului si inima pură din care acesta vine. Aleg să mulțumesc pentru ce mi se dăruiește, aleg să mulțumesc pentru viată, pentru acest dar minunat, pentru bucuria mântuirii.  Aleg ca inima mea sa fie mulțumitoare pentru fiecare particică ce o primesc prin prietenii, zâmbete si suflete câștigate pentru Hristos. Mulțumirea mea este dăruită celui care îmi oferă, lui Dumnezeu. El binecuvintează viața mea din plin si mă face sa ințeleg că nu sunt cu nimic mai presus decat oricare altul, la fel ma iubit pe mine, pe acel copilaș și pe tine iar tot ceea ce noi avem, aici pe pământul acesta trecător, avem doar prin harul, îndurarea Lui nemărginită și dragostea Sa divină care se revarsă in viețile noastre.

       Cred că bucuria si împlinirea adevărată vor fi în noi atunci când învățăm și alegem să fim mulțumitori adevărați, mai mult de atât, cred că Dumnzeu dorește aceasta de la noi și iubește să vadă în copii Lui, mulțumirea sinceră.

" Ferice de cel pe care-l alegi Tu şi pe care-l primeşti înaintea Ta, ca să locuiască în curţile Tale! Ne vom sătura de binecuvântarea Casei Tale, de sfinţenia Templului Tău. În bunătatea Ta, Tu ne asculţi prin minuni, Dumnezeul mântuirii noastre, Nădejdea tuturor marginilor îndepărtate ale pământului şi mării! El întăreşte munţii prin tăria Lui şi este încins cu putere. El potoleşte urletul mărilor, urletul valurilor lor, şi zarva popoarelor.Cei ce locuiesc la marginile lumii se înspăimântă de minunile Tale: Tu umpli de veselie Răsăritul şi Apusul îndepărtat. Tu cercetezi pământul şi-i dai belşug, îl umpli de bogăţii şi de râuri dumnezeieşti pline cu apă. Tu le dai grâu, pe care iată cum îl faci să rodească: îi uzi brazdele, îi sfărâmi bulgării, îl înmoi cu ploaia şi-i binecuvântezi răsadul. Încununezi anul cu bunătăţile Tale, şi paşii Tăi varsă belşugul. Câmpiile pustiului sunt adăpate, şi dealurile sunt încinse cu veselie. Păşunile se acoperă de oi, şi văile se îmbracă cu grâu: toate strigă de bucurie şi cântă."   (Psalmul 65: 4-13)

" I have a dream"

    Martin Luther King Jr. , omul care a schimbat total America, omul a căror merite au fost încununate cu mai multe premii, cel mai important fiind Nobelul. A indrăznit să creadă in visul lui, a luptat pentru el, si in cele din urmă a reușit.

 Momentul în care Martin Luther King jr.
 a rostit celebrul discurs
 " Am un vis"

„Am un vis, şi anume că într-o bună zi această naţiune se va ridica şi va trăi conform adevăratului sens al credinţelor sale. Acest adevăr este de la sine înţeles pentru noi: toţi oamenii sunt egali“

Da, Martin a luptat cu adevărat pentru ceea ce iși dorea, atât când se afișa public, cât și atunci când era singur, știa exact visul lui, știa ca nimeni nu-l poate opri în încercăriile lui de al duce la îndeplinire, și cel mai important: A reusit!

    Acum, visul tău? Îl ai? Lupți pentru el? Tanjești să-l vezi împlinit? Crezi cu adevărat ca poți?

    

   De cele mai multe ori, visele noastre sunt ceea ce ne definesc. La ce aspiri de când copilăria se joacă cu tine, care sunt țeluriile și scopuriile tale. Ele  pot determina și viața ta secretă, ceea ce ești cu adevărat atunci când nici un ochi nu se îndreaptă asupra ta. Și de ce să nu fi mândru de ceea ce ești cu adevărat? De ce să nu indrăznești să crezi cu adevărat in visul tău măreț. Oricât de greu de indeplinit l-ai vedea, orice e posibil, nu la oameni, ci la Dumnezeu. Din pilda fiului risipitor, putem vedea că el a avut vise, incă de la început. Visa averea tatălui său, dorea să dețină banii, cu toată puterea lui. Iși dorește plăcere, caută plăcerea in lucruriile lumii, si ajunge in cele din urmă la frustare. Te regăsești? Totuși, a continuat, luptă pentru a supravițuii, și in cele din urmă ajunge in momentul in care iși dă seama ca mai are un singur vis: IUBIREA. Iși dă seama ca până acum la tot ceea ce a visat a fost in zadar, că visele lui fără Dumnezeu au fost egale cu zero, iși dă seama că nicăieri nu e mai bine ca acasă, invăluit de iubirea tatălui său, care la primit asa cum era, uitând trecutul dureros, bucurându-se de biruința fiului său!

 Oricare ar fi fost pâna acum visele tale, e momentul să indrăznești sa visezi alături de Dumnezeu. El dorește să se implice in ceea ce inima ta iși dorește. E gata oricând sa invăluie visele tale in dragostea Lui de Tată. Vrea să te ajute, să le dea aripi pentru un zbor înalt si puternic, cu o direcție precisă. 

         
                                                 În final, alături de El, visul tău devine o victorie pentru tine! 

WHENEVER.

       Da, oricând viata mea poate lua sfârșit. Oricând, respirația mea se poate opri. Oricând, gânduriile, speranțele, visele, dorințele si planuriile mele se pot năruii doar printr-o simplă adiere a vântului, care le ia cu el, indreptându-se spre un necunoscut, spre un nicăieri. Oricând bătaiile inimii mele pot lua sfârșit, rămanând un simplu ecou in urmă. Când El, Tatăl meu, Dumnezeu atotputernic spune "atât", rămane "atât" fără clipire în plus sau în minus. Când planul Său se sfârșește, nimic nu mai poate fi adăugat sau scăzut. Nimic nu te mai poate schimba ,nimeni nu poate trăi ce n-ai trăit, nu poate realiza ce n-ai realizat, nu poate indrăznii sa viseze la ce tu n-ai indrăznit sa faci. Nimeni,  in locu tău, nu v-a putea să creadă in purul adevăr, dacă tu nu ai crezut!

photo by Tudor Muresan.

  Acum când știi ca ORICÂND, trupul tău poate rămâne fără suflare de viața, când știi ca dintr-o bătaie din palme, totul se poate opri și nu mai ai nici o șansă in plus, vrei ADEVĂRUL?Acum, ca după câteva suflări să nu fie prea târziu. Acceptă adevărata fericire.Adevărata dragoste insoțită de împliniri si speranțe, dar si de unele suferinți, fără de care nu ne-am ridica mai mult, nu am fi mai puternici, nu am experimenta mai mult din dragostea Lui.Renunță la plăceri de o clipă, oricând, tu, poti sfârși.
                            Oricând.
Omoară-ți EU-l, si trăiește cu Cel ce e veșnic viu. Fii pregătit mereu pentru un "oricând" și chiar dacă acesta vine, chiar dacă trupul ramâne sub tărână, sufletul tău, e viu! Rămâi în dragostea Lui ,pentru eternitate.

                 Nu uita: ORICÂND!..Alege-L acum!

Friendship.

     Dialoguri de baza intre prietene:

"Haide,indrazneste."

"O,nu fi asa.Nu putem"

"Ba sigur ca putem"

"N-ai face-o"

"Ba da."

"Atunci,fa-o"

"Daca o faci si tu."

                                     ... 


Nimic nou.Nu? Desigur pentru fiecare din noi,nu e mare lucru sa spui ca ai un "prieten".Cel mai greu e sa ajungi sa apreciezi acest lucru.Sa-l traiesti! Sa stii ca exista acolo,undeva,cu adevarat! E gata sa te ajute,sa planga si sa rada cu tine indiferent ca e miez de noapte sau soarele  abea rasare.De aceea,Proverbe 18:24 "Cine isi face multi prieteni,ii face spre nenorocirea lui,dar este un prieten care tine mai mult la tine decat un frate".Ma simt binecuvantata sa pot spune din toata inima: DA!Am prietene adevarate! Cu ele nici tristetea nu e trista,lor le pot daruii tot,rasul impartasit in intunericul unei nopti,rasul care incununeaza un succes,care vine din bucurie,rasul care iese afara si-i strange pe ceilalti in jur,si nu conteaza cine ne priveste.

Si cine nu crede ca e ridicol sa plangi la scenele triste din filme si sa cazi de pe scaun la cele de comedie?Doar o prietena.Fiecare lucru bun devine si mai bun cand il impart cu ele.Sunt intodeauna acolo,pentru mine nesovaind in bunatae si grija-sigura intr-o lume nesigura.

Nimic nu se compara cu noptiile nedormite,umplute de rasete si cateodata cu lacrimi izvorate din inimi.Perioadele grele,au fost biruite impreuna cu El!El,care e Tatal nostru,cel cu care ne unim in rugaciune si ne primeste de fiecare data,la fel reinoindu-si dragostea Lui pentru noi.

El,Dumnezeul nostru care e la temelie prieteniei noastre,si care suntem sigure ca binecuvinteaza relatia noastra. El,pentru care am hotorat sa traim! Indiferent de obstacole,incurajariile noastre ne ridica una pe alta.Rugaciuniile noastre ne fac sa crestem,sa crestem impreuna intr-o lume care uita sa traiasca pentru un scop!Intr-o lume care uita ca un prieten poate lua atributul de  "ADEVARAT" in momentele cele mai grele cand prin credinciosia lui,e langa tine.

„Nu  este mai mare dragoste decât să-şi dea cineva viaţa pentru prietenii săi" 

                                                                                    (Ioan 15:13).  

Pentru mine e de ajuns timpul pe care ele il sacrifica pentru a fi cu mine!Este un timp care imi arata ca ma iubesc,si ca da,ar fi oricand gata sa ma asculte,sa-mi asculte ganduriile si nelinistea sufletului sau pur si simplu sa fie cu mine.

  Tot ce pot sa mai spun acum,e ca IUBESC timpul petrecut cu ele,iubesc incurajariile oferite,iubesc sa fiu aprope de ele,sa le ascult,si sa fiu ascultata.Iubesc sa investesc in prietenia noastra,care stiu ca are valoare in ochii fiecareia dintre noi si iubesc rugaciuniile care ne unesc.

„Să aveţi o dragoste de fraţi neprefăcută, iubiţi-vă cu căldură unii pe alţii, din toată inima"                                         

                                                                                                  (1 Petru 1:22).

GOD's amazing love.

      Intrebarea mea a fost cam asa: "Cum vezi dragostea lui Dumnezeu ca se manifesta in viata ta?"

Si ei mi-au raspuns:
" cand am problemee ..ma rog cu credinta..pentru ca stiu ca el intotdeauna ma ajuta,pentru ca mi`a aratat`o si mereu a fost acolo unde si cand aveam nevoie de El.Si chiar daca nu trece problema pe care o am..stiu ca El este cu mine mereu si imi da puteri sa pot sa trec usor peste,Si observ dragostea Lui zi de zi..prin simplu fapt ca de fiecare data cand ma trezesc simt binecuvantarea Lui fata de mine pentru ca mi`a mai dat inca o noua zi.. un nou inceput.. o noua sansa sa ma apropiu de El si sa pot sa vad tot mai mult dragostea Sa care se manifesta in viata mea!"

"Prin faptul ca ma iubeste, chiar si cand ma simt mizerabil"

"Pentru ca exist!Asta e o dovada."

 "..In primul rand..prin faptul ca....chiar daca eu gresesc..si poate ii intorc spatele..El ma primeste inapoi imediat cu aceiasi dragoste si uita de ce am facut ca si cum nu as fi facut...imi poarta de grija...si ma ajuta in toate nevoile mele..."

"Pai prin binecuvantarile pe care mi le ofera,prin faptul ca ma protejeaza,ca mi'a daruit o familie"

 "Faptul ca traiesc este prin dragostea lui dumnezeu,prin faptul ca eu am harul sa ma pot numi copilul Lui,sa ma pot inchina liber Lui"

"Vad dragostea lui in purtarea de grija din fiecare zi,mi-a dat o familie binecuvantata,copii sanatosi,si o locuinta. Ca si  l-a dat pe fiul Sau sa moara pt noi,si zi de zi mai avem harul ca singele Lui sa ne curateasca si sa putem sta in prezenta Lui"

"Prin faptu ca is fericit . am o familie care ma iubeste , au ai mei ce sa-mi puna pe masa ba chiar mai mult de atat, am prieteni care ma iubesc, is sanatos"

"Dragostea lui Dumnezeu o pot vedea in fiecare minut,secunda.Faptul ca eu respir e dragostea lui Dumnezeu.Tot ceea ce eu sunt sunt doar prin harul si dragostea Sa.Ii vad dragostea si cand ma mustra dar si cand ma invata,iar faptul ca l-a dat pe Isus sa moara pentru noi,e si acesta un mod prin care si-a aratat dragostea Lui fata de mine"

Adâncime in noi.

    Stăm.Privim.Gândim.Avem dorinţe,vise,speranţe,cărora le dăm o raza,o scânteie pentru a se aprinde iar împreună cu părţi din noi,să devină realităţi ce ni le dorim.
     Ne ferim de nori cenuşii,sărim peste mlaştinele care,o dată cazuţi in ele,nu ne dau libertatea.Cautăm curcubee,raze de soare, care să fie tot timpul am vrea.Şi ne ajunge din urmă,momentul când ne gândim la noi.Începi să iţi doreşti să ai timpul preţios doar pentru tine.Iţi doreşti un infinit doar cu tine in care să iei fiecare poveste,fiecare moment,filă cu filă,analizeaz-o şi dă-ţi seama.Ai nevoie de timp cu tine să-ţi ordonezi sentimentele,să le aşezi din nou,ca la început.Să le cureţi şi să le pregateşti pentru următoarea victorie,sau înfrângere.Îndrumă-le să fie tari,da-le frâu liber,şi totuşi stăpâneşte-le cand crezi că au nevoie.Nicidecum,nu lăsă teama să te oprească din jocul tău care are nevoie de inţelepciune,strategii şi reguli precise,pe care să le respecţi.Şi pentru toate acestea ai nevoie de timp.Timp,timp,timp.Timpul tău,al nostru,in care să ne aprofundăm în noi.Timp în care luăm decizii,ne hotaram să lasăm sentimente vechi,să le ardem in noi şi tot ceea ce ar rămâne din ele să fie spulbere,sclipiri cenuşii care o dată cu prima adiere sa fie purtate spre uitare.Ne dorim acum,ceva nou,un soare cald,culori deschise care după timpuri de aşteptări să răsară,dăruindu-ne din nou iubirea.Să culegem tot.Să o lăsăm sa vină,după timpuri de adâncire in noi.Acum e timpul!Ştergem lacrimi înnoptate,lăsate de doruri târzii,acum alinate de reîntoarcerea aceluiaşi sentiment.Dragoste,acum vrem sa rămâi,să dăinuieşti in noi.Nu mai pleca,nu mai vrem sa alungăm sentimente pătate,nu mai vrem cicatrici,nici zgârieturi sau cusături pe inima noastră.Vrem ca adâncimea în noi să aduca timpuri doar de bucurii,de amintiri roz ,de intalniri cu El,să aducă doar mareaţa şi statornică iubire.
    Atât vrem,ca după timpul nostru,după căutari in noi,după renunţarea la amintiri,să fim pregătiţi să întâmpianăm ceea ce ne e pragătit.